Posibile cauze ale durerilor după masă
Termenul postprandial se referă la schimbările din organism care apar după ce iei masa. Așadar, durerea postprandială, sau durerea de după masă, poate fi un simptom al mai multor tipuri de probleme de sănătate digestive. Mai jos, regăsești câteva dintre motivele principale pentru care e posibil să resimți dureri după ce mănânci.
Orice durere persistentă sau neobișnuită pe care o remarci trebuie semnalată medicului tău. Acestea fiind spuse, durerile severe necesită atenție medicală de urgență.
Cele mai frecvent întâlnite cauze ale durerilor de după masă
Durerile după masă pot fi cauzate de mai mulți factori și pot varia în intensitate și localizare în funcție de cauza subiacentă. Există mai multe tipuri de tulburări digestive care pot cauza durere postprandială. Printre acestea se numără cele de mai jos.
1. Dispepsia
Durerea care apare după ce mănânci și care se resimte în partea superioară a abdomenului, cunoscută și drept durere epigastrică, poate fi cauzată de o afecțiune numită dispepsie. Dispepsia este denumirea medicală a indigestiei.
Aceasta poate cauza, de asemenea, senzație de arsură în regiunea superioară a abdomentului, și poate fi însoțită de o senzație de suprasațietate, chiar și înainte de a termina de mâncat. Alte simptome ale dispepsiei sunt senzația de balonare și de greață.
În acest caz, este recomandat să mergi la medic pentru a verifica dacă dispepsia nu a apărut ca simptom al unei alte probleme de sănătate. E important de reținut că, în urma unui diagnostic medical, aproximativ 20-30% din pacienții cu simptome de dispepsie suferă de o afecțiune adiacentă.
Atunci când nu este identificată o altă cauză, pacientul primește diagnosticul de dispepsie funcțională, care este un tip de tulburare gastrointestinală funcțională.
Dispepsia funcțională se împarte în două categorii distincte, și anume:
- Sindrom epigastric dureros (SED), unde durerea sau arsurile epigastrice sunt simptomele predominante.
- Sindromul de distres postprandial (SDP), unde apare senzația de suprasațietate precoce.
2. Boala refluxului gastroesofagian
Persoanele cu reflux gastroesofagian acuză o senzație cronică de arsuri la stomac, durere la înghițirea mâncării și reflux de aciditate sau mâncare nedigerată la nivelul esofagului.
Deși multe persoane suferă de reflux gastroesofagian din când în când, pacienții cu boala refluxului gastroesofagian au simptome frecvente, iar refularea acidului stomacal poate cauza leziuni la nivelul esofagului. Prin urmare, dacă manifești asemenea simptome în mod frecvent, e recomandat să mergi la medic pentru un diagnostic și tratament adecvat.
3. Pancreatita
Pancreatita este o inflamație a pancreasului care poate cauza dureri după masă, dureri ce încep în partea superioară a abdomenului și care adesea radiază spre partea inferioară a acestuia. Printre alte simptome ale pancreatitei se numără și starea de greață și vărsăturile.
Cea mai des întâlnită cauză a pancreatitei este apariția calculilor biliari, însă în anumite cazuri poate fi declanșată din motive ce țin de genetică. Consumul frecvent de alcool și fumatul sunt principalii factori de risc pentru pancreatită, așa că dacă prezinți simptomele bolii, este mai mult decât necesar să renunți la aceste obiceiuri.
Semnele principale la care trebuie să fii atent și care ar putea indica pancreatita, includ:
- Durere severă la nivelul abdomenului
- Ritm cardiac accelerat
- Senzație de respirație tăiată
- Stare de greață sau vărsături
- Paloarea galbenă a pielii sau a ochilor
Toate aceste simptome pot indica o infecție, așadar e foarte important să mergi de urgență la medic.
4. Ulcerul peptic
Ulcerul peptic se referă la ulcerațiile care apar la nivelul membranei ce căptușește stomacul sau duodenul și care pot da senzație de durere după masă, mai ales dacă ulcerul e localizat la nivelul stomacului, caz în care e vorba despre ulcer gastric. Durerea resimțită la ulcerul peptic se manifestă cel mai frecvent undeva între stern și buric, și poate apărea și pe stomacul gol, nu doar după masă.
Un factor de risc important pentru ulcerul peptic este consumul frecvent și pe termen lung a anumitor tipuri de medicamente, în special analgezice și antiinflamatoare, cum ar fi ibuprofen, acid acetilsalicilic sau naproxen.
Multe tipuri de ulcer sunt cauzate și de infecția cu bacteria stomacală Helicobacter pylori (H. pylori). Este foarte important ca infecția cu H. pylori să fie tratată, altfel poate duce la apariția cancerului la stomac.
5. Calculii biliari
Durerea resimțită de la calculi biliari poate apărea după ce mănânci, mai ales dacă ai avut parte de o masă copioasă sau bogată în grăsimi. Anumite persoane suferă de calcuri biliari chiar și pe stomacul gol și, uneori, durerea îi poate trezi din somn.
Este important ca acest tip de durere să fie evaluată de un medic specialist, pentru că inflamația vezicii biliare poate deveni o problemă serioasă, care poate necesita intervenție chirurgicală.
Durerea data de calculii biliari apare, de regulă, la mijocul sau în partea dreaptă a abdomenului superior. Durerea se poate resimți și în spatele sternului sau poate radia către umărul drept. Printre alte simptome ale calculilor biliari se numără starea de greață și vărsăturile.
6. Sindromul de colon iritabil
Sindromul de colon iritabil este o afecțiune unde pacienții acuză dureri abdominale cronice. Prin definiție, acest tip de dureri sunt asociate cu tranzit intestinal imediat după masă. Cu toate acestea, chiar și actul de a mânca poate declanșa contracții intestinale puternice, care dau curs durerilor abdominale. Aproximativ 30% din pacienții cu dispepsie suferă de sindrom de colon iritabil.
Durerea specifică sindromului de colon iritabil poate apărea în partea superioară, de mijloc sau inferioară a abdomenului, și poate radia către cutia toracică.
7. Apendicita
Durerile după masă pot fi un simptom al apendicitei, inflamația apendicelui. Durerea începe, de obicei, în jurul buricului și se deplasează apoi spre partea dreaptă a abdomenului inferior. Însoțită de febră, greață și vărsături, apendicita este o urgență medicală și necesită asistență imediată.
8. Intoleranță alimentară
Durerile după masă pot fi rezultatul intoleranței la anumite alimente, cum ar fi lactoza sau glutenul. În cazul persoanelor cu intoleranță, consumul acestor alimente poate provoca disconfort abdominal, balonare și diaree.
9. Boala Crohn
Boala Crohn este o boală inflamatorie intestinală gravă și cronică. Aceasta provoacă inflamații în diferite părți ale tractului digestiv, care pot duce la dureri severe, diaree și scaune cu sânge, alături de alte simptome. Este o afecțiune gravă, cu complicații care pot pune viața în pericol.
Cauze mai puțin frecvente ale durerilor de după masă
În această categorie intră următoarele:
- Aerofagia, caracterizată prin eructație cronică, precipitată de înghițirea de aer
- Angina intestinală, sau ischemia mezenterică, care este o problemă a circulației sângelui la nivelul intestinului subțire
- Cancerul la stomac sau cel esofagian
- Durerea de cap postprandială
- Migrena și durerile de cap cefaleice.
Când să mergi la medic?
Dacă resimți durere după masă, ocazional, iar durerea nu este foarte intensă, poți să îi comunici acestui simptom medicului la următorul control de rutină, dar nu este obligatoriu să soliciți asistență medicală imediată.
Cu toate acestea, dacă durerea apare după fiecare masă sau în mod frecvent, este important să îți faci o programare cât mai curând la medic, pentru a primi un diagnostic și un tratament adecvat.
Dacă durerea este severă și te împiedică să îți efectuezi rutina zilnică sau dacă manifești și alte simptome îngrijorătoare, mergi de urgență la medic.
Complicații
Posibilele complicații vor depinde de ceea ce cauzează durerea de stomac. Alergiile alimentare pot duce la o reacție alergică severă, cunoscută sub numele de anafilaxie.
Boala refluxului gastroesofagian poate duce la deteriorarea esofagului care provoacă dificultăți la înghițire. Ulcerele peptice pot duce la hemoragii interne și la infecții grave. Constipația cronică poate duce la hemoroizi și fisuri anale, printre alte probleme.
Boala Crohn este asociată cu cele mai grave complicații, inclusiv obstrucții intestinale și fistule care necesită reparații chirurgicale. De asemenea, poate crește riscul de cancer de colon.
Pancreatita acută poate duce, în unele cazuri, la septicemie, necroză biliară, abces pancreatic, o leziune chistică sau necroză la nivelul pancreasului.
Boala Crohn este asociată cu cele mai grave complicații, inclusiv obstrucții intestinale și fistule care necesită reparații chirurgicale. De asemenea, poate crește riscul de cancer de colon.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Gastroesophageal Reflux Disease (GERD)”, autori: Danisa M. Clarrett, Christine Hachem - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6140167/
“Definition & Facts for Irritable Bowel Syndrome” - https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/irritable-bowel-syndrome/definition-facts
“Definition & Facts of Ulcerative Colitis” - https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/ulcerative-colitis/definition-facts
Te-ar mai putea interesa și...
[{read-more-dureri-abdominale}]
